Ce ne-a impresionat in 2009

23 Decembrie 2009 - Degustari.ro

De-a lungul anului, ne-am intalnit atat cu vinuri imposibil de baut, cat si cu vinuri exemplare, vinuri care ne-au impresionat cu deosebire, din vreun motiv sau altul. Sunt vinuri care nu au intrat neaparat in degustarile comparative, cu care ne-am intalnit ocazional sau pe care le-am urmarit in „evolutie”, vinuri care au facut subiectul recomandarilor editorilor revistei pe tot parcursul lui 2009. Lista de mai jos nu reprezinta o ierarhie propriu-zisa, vinurile fiind ordonate in functie de frecventa cu care s-au regasit in recomandarile personale.

FLAMBOYANT 2006 (DAVINO)

Un cupaj (Cabernet Sauvignon, Merlot, Feteasca Neagra) cu mare tinuta, un ansamblu seducator, profund si armonios. Inspira forta, dar in acelasi timp finete, prin nuantele de ciocolata, pudra de cacao, alune de pamant si piper negru, incadrate delicat de tuse de coacaze, trufe si prune afumate. Structura de vin mare, textura catifelata si final exploziv, cu senzatii calde, bine echilibrate de nota condimentata – Valentin Ceafalau

Vinul rosu romanesc cu care n-ai cum sa gresesti! Finetea si „caldura“ cred ca sunt trasaturile lui cele mai de seama: nu e foarte greu in Romania sa faci un vin rosu puternic si expresiv, dar sa „imblanze sti salbaticul“, sa-l cizelezi astfel incat sa-l poti scoate oriunde in lume, e ceva mai complicat. – Cezar Ioan

GRACIANO – TOBIA 2007, BODEGAS TOBIA (SPANIA)

Un vin care vorbeste prin explozia si calitatea aromelor sale si care candideaza cu succes la postul de „cel mai bun vin degustat in 2009”. Tonurile aromatice puternice, foarte expresive, amintesc de cirese si vanilie, pe un fundal de lemn de cires. Evolutia gustativa este o combinatie rafinata de senzatii profunde: atac catifelat de curmale, urmat de o portiune condimentata, de cutie de tutun si brusture, totul terminandu-se intr-un postgust carnos, dens. –Valentin Ceafalau

Delicios, memorabil, inspirat! O placere rara, care te desfata dar te si pune pe ganduri, ca o „intalnire cosmica“ dintre un virtuoz, o vioara si o seara binecuvantata de Cel de Sus. – Cezar Ioan

XAREL-LO, CHARDONNAY – SABATE I COCA RESERVA, CAVA DE TERRER 2005, SABATE I COCA, (SPANIA)

Aromele foarte elegante de miere, flori de salcam si nuca ii confera acestui spumant o tinuta eleganta. Gustul este sprintar, viu, imbracat frumos de tonuri de lemn, miez de paine, cafea si citrice. Final deosebit de lung si persistent. – Valentin Ceafalau

ENIRA RESERVA 2006, BESSA VALLEY (BULGARIA)

Varianta evoluata a cupajului Enira 2006 lasa senzatia aromatica a unui mare bordolez: arome de piper proaspat zdrobit, mirodenii exotice si arome de cutie de lemn. Gustul are o componenta speciala, carnal-sangvinica, cu o evolutie exploziva si final de prune coapte, stafide si curmale. – Valentin Ceafalau

SOLO QUINTA 2008 (CRAMELE RECAS)

Intens si elegant, de o somptuozitate naturala. In prima instanta, aromele acestui cupaj inedit din cinci soiuri (Sauvignon Blanc, Chardonnay, Feteasca Regala, Pinot Gris si Cabernet Sauvignon, vinificat alb) nu sunt atat de darnice in intensitate, dar cu timpul se desfac intr-un buchet intens de flori de camp si citrice. Este interesanta aparitia in acest cupaj a Cabernet-ului Sauvignon, vinificat in alb, care aduce ceva din intensitatea si structura vinului rosu. Gustul echilibrat evolueaza aromatic de la citrice pana la soc si fructul pasiunii, culminand intr-un final foarte vioi si „carnos“, cu tonuri de prune verzi si lut. – Valentin Ceafalau

AMARONE DELLA VALPOLICELLA CLASSICO 1993, MASI

Simfonie nebuna! E ca un concert in care un singur virtuoz zboara de la un instrument la altul, sarind de la Vivaldi la Bach, de la Mozart la John Cage si de la Strauss la Hendrix. Porneste, evident, de la un iod dat de varsta (trebuie aerisit minim 3 ore inainte de degustare!), trece in fructe uscate (smochine, curmale, gutui), cu urme de fagure uscat, pentru a evolua apoi intr-unul dintre cele mai complexe vinuri pe care le-am baut pana acum, acoperind totul, de la prajitura (vanilata) cu cirese a bunicii la prune uscate, condimente, piele si tabac. –Radu Rizea

ENIRA EASY 2008, BESSA VALLEY, BULGARIA

Stiu, ati aflat deja despre BV, Syrah, Enira Reserve si alte minunatii din zona. Vroiam doar sa spun ca editia pe care o cititi era sa intarzie din cauza unei asemenea sticle. Am explicat, in alte numere, ca este orice, doar un vin „easy“ nu. Porneste din tonuri pamantoase, cu ferigi si ceva tomate, trece in gemuri si dulceturi uscate, pentru a termina amical, intre cirese si trufat, ca un vin respectabil. Derizoriu, ca pret, in fata multor altor importuri si (mai ales) in fata vinurilor autohtone din acelasi palier de calitate. – Radu Rizea

SANTOMAS, ANTONIUS, REFOSKSERGASI, 2004, 13%

Sunt putine vinuri care sa ofere atat de mult pentru atat de putin. Mi-a atras atentia mai ales pentru ca e sloven, ceea ce inseamna ca Romania chiar a pierdut ritmul in evolutia zonei, fiind usor in urma la calitate si un pic prea pretentioasa la preturi. Este un rosu complex, de la tonuri de padure (pamant reavan, feriga, iarba grasa, lemn foarte uscat), continua in fructe negre si rosii, lasand in pahar ceva aproape inexprimabil, cu urme de ciocolata, caju, pecan si nuca. –Radu Rizea

QUINTA DE LUBAZIM, 2005, 13,5%

Un portughez „fado“, cu toata tristetea fatalista si optimismul amar nascut din tragedie. Coacazele explozive din debut – chitare stridente care anunta ce va urma. Si urmeaza fructe uscate, fructe confiate, sange, carne cruda, tabac, piele, ciuperci, condimente, valuri de catifele grele, smoala de magiun si dulceata arsa. Un amestec dur si frumos, greu si seducator, ca o bacanta invelita in bijuterii asezandu- se tandru langa un opioman pe jumatate treaz. – Radu Rizea

SMERENIE 2007, CRAMA OPRISOR, 13,5%

Unul dintre cele mai mari vinuri facute pana acum in Romania, ba si la un pret relativ modest pentru bogatia pe care o etaleaza cu franchete. Desi este absolut seducator chiar de azi, la s tine pentru o ocazie speciala de peste 2-3 ani. E stratificat, nuantat, plin de „replici“ din toate zonele – lemn, hribi uscati, fructe rosii si negre, gutui uscate si urme de tamaie, totul invelit intr-o densitate glicerica ce ascunde tanini catifelati si perfect integrati. Un crampei de divinitate rasfrant intr-o licoare binecuvantata de munca Veron i c a i Gheorghiu si a lui Liviu Grigorica. Arta! – Radu Rizea

FETEASCA ALBA LIVIA 2008, CRAMA GARBOIU

Greu de explicat ce cauta un vin de 14 lei intr-o serie de recomandari de final de an, mai ales ca stacheta a fost ridicata de colegii mei la un nivel foarte inalt: Flamboyant, Graciano Tobia, Cava de Terrer Sabate i Coca etc. Si totusi, memoria mea (subiectiva, vezi bine!) se opreste asupra unui vin din Vrancea: Feteasca alba Livia 2008, sec, iesit din mana Marianei Ochean. Motivatia? Caut de multa vreme un alb romanesc ieftin, pe care sa-l pot prezenta cuiva care nu stie soiurile romane sti, fara sa ma fac de rusine. L-am gasit! – Cezar Ioan

MERLOT MENESTREL 2008, CRAMA ROTENBERG

Nu mai insist acum asupra calitatilor acestui vin care „se vinde“ pentru un pret onest (sub 35 lei) si a obtinut 83 de puncte in degustarile noastre. Vreau doar sa-mi motivez recomandarea prin aceea ca – la banii astia – reuseste sa exprime valoarea si personalitatea unei regiuni si reprezinta o „poarta de intrare“ foarte accesibila spre potentialul vinurilor din Dealu Mare, pentru cei suficient de deschisi la minte ca sa incerce. – Cezar Ioan

BLANC DE COTNARI 2006, COTNARI

Si de aceasta data, discul memoriei pare sa aiba o scama, oprindu-se obsesiv: Blanc de Cotnari face parte din categoria vinurilor apte sa ofere oricui, indiferent de buget, o „intrevedere” asupra uneia dintre cele mai valoroase zone din Romania si asupra unui cupaj traditional. „Un vinisor, de baut zi de zi!“, vor exclama, oripilati, puristii. Iar eu le raspund ca nu in fiecare zi ajungi la opera, oricat de mult ti-ar face placere. Eu, unul, am nevoie si de vinuri de-astea, „de fiecare zi“. – Cezar Ioan

CHARDONNAY 2007, DOMENIUL COROANEI SEGARCEA (GAMA HORECA)

Chardonnay de 26 de lei si 84 puncte! Nu atat tipicitatea de soi si armonia calda si curata a aromelor de citrice, unt si migdale mi-au ramas in minte dupa degustarea acestui vin, cat personalitatea: e tipic, fireste, dar in acelasi timp are si o energie olteneasca inconfundabila, pe care de regula o regasesti la oamenii de-acolo, iar mai recent – si la acest vin pe care-mi vine sa-l declar „profund romanesc“. – Cezar Ioan

 

Adauga comentariu